marți, 31 martie 2015

Como se dice aicia la voi la ....

... la mâncare?

Ahhh ... am rămas pe sistemul spaniol de duminica trecută. Îmi revin imediat. Mă ține vreo 14 secunde. Prietenii știu de ce! :)))

  • ....................................................................

                                                                              \/
                                                                              \/
                                                                              \/




       Să revenim. Am fost adoptată și eu în familia bloggerilor ieșeni și ca orice familie care se respectă, duminica se ia masa ... în familie.

       La Madrilena am fost pusi pe șotii mai ceva ca niciodată. Am râs de am dat în plâns. Mic, intim și cochet, La Madrilena a fost locul ideal pentru noi. Pare-se că-i singurul restaurant cu specific spaniol din Iași, așa că deliciile culinare ne-au surprins pe toți.
      Întârziată din fire, am avut noroc că am prins ultima felie de Tortilla Espanola. A fost așa de bună că mi-am mai comandat o porție la pachet, s-o savurez până la ultima bucățică. Am continuat cu Paella. Nu știu să vă descriu ce a fost acolo, dar vă arăt o poză. :D



        Desertul casei, un fel de cremă de zahăr ars, a dispărut ca prin minune din farfurii. Pofticioșii au trecut la șantaj sentimental pentru porții în plus de desert: ba că nu au primit, ba că au copii acasă, ba că soția e gravidă.
Una peste alta au o Sangria demențială. Mai ales fructele din ea. Como se dice la banană, Alexandra? :)))))

Paul, organizatorul întrunirii, a fost și fotograful de serviciu. Așa că dacă vrei să vezi cum arată distracția, aruncă un ochi aici. 

Până una alta, salutări gazdelor noastre care au avut grijă să ne învețe câteva din bucătăria spaniolă, să ne povestească despre mirodeniile aduse tocmai din Spania și de minunatele lor rețete.

Pe data viitoare! ;)






marți, 17 martie 2015

Te căsătorești? HA!!! Succes!

      Am plecat de la Ziarul de Iași în noiembrie 2012. 
      Am simțit că mi-am lăsat o parte din mine acolo. 5 ani de zile am fost o familie în adevăratul sens al cuvântului, atât cu bune cât și cu rele.

      Am ajuns într-o companie privată. Inițial pe post de PR pentru tot grupul de firme, pentru ca apoi să ajung coordonator de evenimente și ulterior manager.
Tot coordonator de evenimente sunt și acum chiar dacă pe cartea mea de muncă scrie altceva, pentru că pun suflet, mă implic în tot ceea ce fac și mereu mă pun în locul mirilor/părinților/petrecăreților care ne trec pragul.

      Pentru cei care mă cunosc, nu mai este niciun secret că lucrez la Restaurantul Complex Popas Păcurari. Este practic copilul meu. Am crescut împreună. Ne-am petrecut diminețile la cafea, prânzul la un șnițel cât roata carului și nopțile la petreceri, pentru ca a doua zi s-o luăm de la capăt. Toată viața mea din ultimii 2 ani a însemnat Popas Păcurari.


          M-am decis să public această rânduri pentru că anul viitor mă voi mărita, iar ca orice mireasă, am căutat să văd și celelalte oferte de pe piață. Așa că am solicitat informații de la ”concurență”,  iar unde mi s-a părut că ”sună” interesant, am și făcut o vizită pentru a discuta cu reprezentații restaurantelor.

         Am fost tratată de la ultima boschetară până la prințesă ... pe banii mei.
Nu voi da numele restaurantelor, dar vă voi împărtăși câteva din experiențele mele.

1. PREȚUL contează de multe ori. Degeaba ai preț mic, dacă serviciile lasă de dorit. De multe ori raportul preț-calitate spune TOT despre restaurantul și serviciile oferite de acesta. Preț mic – servicii ieftine. Sunt puține resturantele care vor să ia ”pielea” de pe voi și care nu-și justifică prețurile. Credeți-mă, orice unitate îți face calculele și socotelile pentru a oferi servicii de calitate la un preț decent.

2. Dacă mergi într-un resturant și ești tratat cu sictir și ți se adresează vorbe de genul ”N-am timp acum de tine! Nu vezi că am treabă?”, faceți cale întoarsă. Ok! Poate ai o zi proastă, dar totuși ... Nu merită efortul pentru că exact așa vă va fi organizată și nunta.

3. Dacă reprezentatul restaurantului nu are bunul simț să vă invite la o masă și să vă servească cu o cafea din partea casei, plecați. Un om căruia chiar îi pasă, vă va invita să luați loc la o masă, nu să vă notați în agendă informațiile stând în picioare, eventual umblând și ca un cățeluș prin sală după persoană respectivă. Asta este o LIPSĂ DE RESPECT și timp pierdut pe banii voștri.

4. TRANSPARENȚĂ!!! Aste este esențială. Dacă am întrebări, ți le adresez și aștept să-mi răspunzi! Nu să pari deranjată de întrebărtile mele și să-mi răspunzi ”Dar cam multe curiozități! Nu ți se pare?”.

5. Dacă ai poezia învățată pe de rost și te întreb ceva ce nu ține de recitare, fii pregătit. După un discurs cursiv, e jenant să ți se plimbe limba-n gură fără sens! J

6. Nu-mi lua ochii cu chițibușuri oferite din partea casei ca apoi la final să-mi spui că plătesc meniurile cap-coadă fără să-mi scazi niciun fel de mâncare. Prefer să plătesc 200 de lei pe un meniu de persoană, dar să mi se scadă felurile de mâncare dacă îmi pleacă din invitați pe parcursul nunții. 

 7. Dacă la o nuntă de 200 de persoane cu meniu de 200 de lei, îmi pleacă de la ultimele 2 feluri de mâncare 60 de persoane și mi se scad porțiile (să zicem un 60 de lei de persoană), faceți voi socotelile. Îți iese meniul de persoană 182 de lei? CAM DA!!!

8. Cum adică să-ți confirm numărul final de invitați cu o lună înainte de nuntă? Și cu 15 zile e mult! Păi oamenii îți confirmă și cu o zi înainte de nuntă. Ar fi decent să mă lași să-ți confirm în săptămâna  evenimentului!!

9.  OK! Am semnat contractul pe 200 de persoane. Au avut loc decese, plecări din țară, certuri și divorțuri. Am rămas cu 150 de persoane. De ce trebuie să-ți plătesc 200 de meniuri??!!?? Ce s-a întâmplat cu confirmarea finală? În cazul ăsta mă mulțumesc și cu o lună înainte!!

10. Nu-mi vin nici cei 150 de invitați. Îmi vin 140. De ce trebuie să plătesc meniurile cap-coadă pentru toți? Faci mâncarea cu 3 zile înainte? Înțeleg să plătesc primele 2 feluri de mâncare, dar de ce meniul integral?

11. Care-i faza cu TAXELE SUPLIMENTARE? 90% din mirii mei habar nu aveau de astfel de costuri. Ce caută taxa de FLORI, taxa pentru FORMAȚIE, taxa pentru BĂUTURĂ, taxa pentru SALĂ, taxa de SĂPUN???!!!?????, taxă de CURENT??!!!??? Sunteți nebuni!!! Un restaurant care se respectă, nu va cere NICIODATĂ astfel de taxe!!!

12. De ce mă condiționezi să plec la ora 5 dimineața din restaurant? Dacă invitații mei se simt bine și vor să stea până la 7 dimineața, mă dai afară? Se pare că da! Și eu organizez nunți. VRĂJEALA cum că nu au timp ospătarii să refacă sala pentru următorul eveniment este VRĂJEALĂ. Și eu organizez nunți. Am avut nunți care s-au terminat la 8 dimineața și tot am avut timp să ne pregătim pentru următorul eveniment! Nu mă lua de prost, te rog frumos!

 13. Cum adică fără manele? Eu nu sunt manelistă. Nici mie nu-mi plac, dar atâta timp cât este un eveniment PRIVAT, cum îți permiți să mă condiționezi la muzică? Eu ca mireasă dacă zic că nu vreau manele, DA! Dar tu ca și reprezentat de unitate, NU! Eu îți dau un ban ca nunta mea să fie cum vreau eu!

14.  BANCUL ZILEI 1: Somonul vine proaspăt, proaspăt și noi îl gătim aici!

15.  BANCUL ZILEI 2: 
- Produse tradiționale sunt făcute de noi aici!
- Adică? Aveți fermă în spatele restaurantul?
- Nu! Le luăm din comerț și le afumăm aici la noi!
- :|

16. Ultima picătură: AVANSUL! 4.000 de lei – NERETURNABIL ??!!!??? În cazul în care nunta se anulează fie cu un an înainte, fie cu 3 luni înainte.


Cu așa condiții, sigur nunta mea va fi UNICĂ .... LA MINE ACASĂ!